Teste din anatomie si medicina: Fiziologia aparatului respirator 1

Globina are in structura ei:

Doua lanturi alfa ce contin 141 de aminoacizi si doua lanturi beta ce contin 146 de aminoacizi
Doua lanturi alfa ce contin 146 de aminoacizi si doua lanturi beta ce contin 141 de aminoacizi
Un lant alfa ce contine 141 de aminoacizi si un lant beta ce contine 146 de aminoacizi
Un lant alfa ce contine 146 de aminoacizi si un lant beta ce contine 141 de aminoacizi

Hemoglobina poate forma urmatoarele combinatii fiziologice:

Oxihemoglobina, carbohemoglobina si hemoglobina redusa
Oxihemoglobina, carboxihemoglobina si hemoglobina redusa
Oxihemoglobina carbohemoglobina si carboxihemoglobina
Oxihemoglobina, carboxihemoglobina si methemoglobina

Valorile medii ale diferentei arteriovenoase sunt de:

0,6 ml/dl
4,0 ml/dl
0,4 ml/dl
4,6 ml/dl

Functia respiratorie a cailor aeriene inferioare este de:

Mentinere a echilibrului fluidocoagulant
A asigura transportul si distributia gazelor respiratorii
Control a presiunii arteriale pulmonare si sistemice
Mentinere a echilibrului fluidocoagulant

Presiunea din teritoriul arterial pulmonar este determinata de:

Plexul peribronsic
Artera azygos
Plexul submucos
Debitul arterial bronsic

Frecventa respiratorie in repaus este de:

8-10 resp/min
18-24 resp/min
20-30 resp/min
12-16 resp/min

Alveolele pulmonare:

realizeaza o suprafata de schimb de circa 0,2 m²
Realizeaza o suprafata de schimb de circa 300 m²
Realizeaza o suprafata de schimb de circa 70 m²
realizeaza o suprafata de schimb de circa 1 m²

In inspiratia de repaus participa muschii:

Supracostali, intercostalii externi si diafragmul
Supracostali, intercostalii externi, sternocleidimastoidieni, scalenii, trapezul si pectoralii
Supracostali, intercostalii externi,diafragmul, trapezul, pectoralii, largul dorsal si marele dintat
Supracostali, diafragmul, scalenii, trapezul, pectoralii, largul dorsal si marele dintat

Circulatia pulmonara a eritrocitului este de:

0,75 secunde
0,2 secunde
0,5 secunde
2,5 secunde

Muschii intercostali interni realizeaza:

Ridicarea extremitatii anterioare a coastelor
Proiectarea in afara, a coastelor determinand cresterea diametrului transversal
Comprimarea viscerelor abdominale
Coborarea coastelor

Saturarea sangelui capilar cu oxigen se face rapid in aproximativ:

0,30 secunde
0,03 secunde
0,90 secunde
0,60 secunde

Volumul curent sau volumul tindal este:

Volumul de aer ramas in plamani (1000 - 1500 ml) dupa o expiratie maxima
Cantitatea suplimentara de aer (1500 - 2000 ml) care poate fi inspirata fortat dupa o inspiratie de repaus
Cantitatea de aer (500 - 800 ml) care este inspirata sau expirata in timpul unui act respirator de repaus
Cantitatea de aer care se gaseste in plamani la sfarsitul unei inspiratii fortate

Despre zona unu a fluxului sangvin pulmonar putem spune ca:

Este cu circulatie intermitenta, datorita faptului ca presiunea arteriala sistolica este superioara presiunii alveolare, iar presiunea distolica este inferioara celei alveolare
Este lipsita de irigatie, datorita faptului ca presiunea alveolara este superioara presiunii arteriale
Este lipsita de irigatie, datorita faptului ca presiunea alveolara este inferioara presiunii arteriale
Are o irigatie continua, datorita faptului ca presiunea arteriala se mentine superioara presiunii alveolare

Capacitatea vitala pulmonata reprezinta:

Cantitatea de aer care se gaseste in plamani la sfarsitul unei inspiratii fortate
Cantitatea de aer care poate fi expirata fortat dupa o inspiratie maxima
Cantitatea de aer de 500 - 800 ml care este inspirata sau expirata in timpul unui act respirator de repaus
Cantitatea de aer de 2500 - 3000 ml care ramane in plaman dupa o expiratie normala

In inspiratia normala coloana vertebrala:

Va efectua o miscare de flexie accentuand orizontalizarea coastelor
Va efectua o miscare de extensie si cresterea suplimentara a volumului cutiei toracice
Constituie punct fix
Va efectua o miscare de extensie accentuand orizontalizarea coastelor

Este functie nerespiratorie a cailor aeriene inferioare:

Cea care asigura transportul si distributia gazelor respiratorii
Cea care asigura mentinerea prompta a echilibrului acidobazic
Cea care realizeaza schimbul gazos respirator
Componenta musculara, prin colabarea adecvata, determina cresterea vitezei de miscare a aerului, favorizand eliminarea sa

Oxigenul trece in sange, apoi in celule din:

Cavitatea nazala
Alveolele pulmonare
Faringe
Laringe

Formarea carbarmatilor este insotita de eliberarea unei cantitati de:

Na+
H+
K+
Hb

Extremitatile bronhiolelor care nu au cartilaj, dar au tesut muscular neted sunt:

Bronhii
Alveole pulmonare
Saci alveolari
Trahee

Hemoglobina poate forma urmatoarele combinatii nefiziologice:

Carboxihemoglobina si methemoglobina
Oxihemoglobina, carbohemoglobina
Hemoglobina redusa si methemoglobina
Carbohemoglobina si hemoglobina redusa

Teste din anatomie si medicina: Fiziologia aparatului respirator 1

teste online

Globina are in structura ei:

Hemoglobina poate forma urmatoarele combinatii fiziologice:

Valorile medii ale diferentei arteriovenoase sunt de:

Functia respiratorie a cailor aeriene inferioare este de:

Presiunea din teritoriul arterial pulmonar este determinata de:

Frecventa respiratorie in repaus este de:

Alveolele pulmonare:

In inspiratia de repaus participa muschii:

Circulatia pulmonara a eritrocitului este de:

Muschii intercostali interni realizeaza:

Saturarea sangelui capilar cu oxigen se face rapid in aproximativ:

Volumul curent sau volumul tindal este:

Despre zona unu a fluxului sangvin pulmonar putem spune ca:

Capacitatea vitala pulmonata reprezinta:

In inspiratia normala coloana vertebrala:

Este functie nerespiratorie a cailor aeriene inferioare:

Oxigenul trece in sange, apoi in celule din:

Formarea carbarmatilor este insotita de eliberarea unei cantitati de:

Extremitatile bronhiolelor care nu au cartilaj, dar au tesut muscular neted sunt:

Hemoglobina poate forma urmatoarele combinatii nefiziologice: